Conferințele de Vară de la Telciu

Home » volume editate

Category Archives: volume editate

Volumul al II-lea al ”Conferințelor de Vară de la Telciu” iese de sub tipar

realizator: Ioachim Gherman (Editura Eikon)

 În cadrul ediției curente a ”Conferințelor de Vară de la Telciu” va fi lansat și volumul Carte-Cunoaștere-Identitate. Studii culturale/Buch–Wissen–Identität. Kulturwissenschaftliche Studien care cuprinde o bună parte din comunicările susținute la ediția a II-a a ”Conferințelor de Vară de la Telciu”. În buna tradiție inaugurată prin primul volum al conferințelor telcene, studiile cuprinse în volum sunt într-o dublă versiune. O primă versiune este în limba română și cealaltă într-o limbă de circulație internațională (engleză, germană sau franceză). Am optat pentru acest format multilingv din dorința de a facilita deopotrivă o deschidere internațională cât și accesul cât mai multor cititori autohtoni. Volumul cuprinde și o savuroasă prefață semnată de doamna profesoară Edit Szegedi, care va fi publicată în curând pe acest blog.

În calitate de organizator al evenimentului și editor al volumului de față, aduc mulțumiri, în primul rând, lui Vasile George Dâncu, director al Editurii Eikon (partener de nădejde al evenimentului), unul dintre oamenii care continuă să ”sfințească” locul natal chiar și după mutarea pe alte meleaguri. Mulțumesc Sandrei Cibicenco pentru tehnoredactarea volumului și lui Ioachim Gherman pentru realizarea acestei coperte.

Volumul va fi distribuit în bibliotecile universitare din țară precum și în câteva din bibliotecile universitare de pe alte meleaguri. O variantă electronică a volumului va putea fi descărcată în câteva zile de pe site-ul academia.edu și de pe scribd, așa că toți cei interesați sau pur și simplu curioși vor putea avea acces la ceea ce este cuprins între coperți.

Advertisements

Prefața volumului: Incluși și Excluși. Problema identitară în epocile modernă și contemporană

made by Crizantema Iov
Iată un titlu cu siguranță curajos, care intrigă și provoacă printr-o problematică istoriografică care, dacă a fost mereu prezentă în dezbaterile istoriografice contemporane, este departe de a aduce consensul în tabăra istoricilor. Dimpotrivă, problematica identitară a provocat vii dispute și chiar polemici, și nu este deloc previzibil momentul când exegeții vor cădea de acord și problema va fi considerată clasată.
Este cu atât mai de salutat curajul unei tinere echipe de cercetători care au asumat fără inhibiții această problematică sensibilă, într-un simpozion organizat într-un loc și el deloc convențional. Este vorba de prima ediție a Conferințelor de vară de la Telciu, comună în județul Bistrița-Năsăud, situată într-un peisaj mirific, pe valea Sălăuței, care a avut loc în 22-23 iulie 2012. Faptul în sine trebuie și el salutat, ca și disponibilitatea autorităților administrației locale, primăria și consiliul local, care s-au dovedit sensibile la problematici și dezbateri culturale și istoriografice novatoare. Comunicările prezentate au dat loc, timp de două zile, la dezbateri și schimburi de idei, care acum se materializează într-un volum, care sperăm, va deschide o serie. Un argument în plus spre a susține că inițiativele salutare nu se mai desfășoară doar în marile centre academice, ci dimpotrivă, cultura se decentrează, iar lucrurile interesante se pot întâmpla oriunde, fără a fi însă expediate în folclorisme ieftine și imprivizații pasagere.
Problema constituirii și deconstruirii identității moderne sub forma sa cea mai consistentă și mai evidentă, cea națională, a suscitat și cu siguranță va mai suscita dezbateri și cercetări, care de care mai laborioase și mai complexe.
Identitatea națională, reprezintă doar una – e adevărat cea mai puternică și mai coagulantă a unei comunități – dar nu singura. Dimensiunea etnico-lingvistică a constituit de timpuriu un marker al identității, în toate epocile premoderne, dar modenitatea a făcut din ea una dintre formele identitare de cea mai mare consistență și trăinicie. În zorile modernității, etnicul suferă o alchimie complexă, care-l transformă în național, comunitățile etnice devin națiuni, structuri cu o puternică forță de atragere și coagulare, ce se constitue apoi în state naționale, ca forme dezirabile ale organizării traiului în comun.
Națiunea modernă oferă indivizilor un loc securizant într-o cumunitate cu care aceștia împortășesc idealuri commune, solidaritate, interese, etc., pe scurt, o viziune asupra lumii comună, proprie națiunii respective.
În ciuda tendințelor sale coagulante, integratoare, națiunile moderne cuprind în sânul lor comunități și colectivități diverse, nu întotdeauna dispuse să se dizolve în marea națiune protectoare și uneori dominatoare. Într-o primă etapă, rezistența acestora la integrare a fost rezolvată cu forța, dar pe măsura progresului democrației, grupurile marginale au fost tratate cu mai multă atenție, integrarea lor nemai însemnând dizolvare sau dispariție, ci dimpotrivă conservare și emancipare, ele consituind o adevărată bogăție culturală demnă de prețuit.
Oricum, raporturile dintre majorități și minorități în cadrul statelor moderne au început a fi reglate prin instrumente juridice, menite să asigure existența unora și a altora deopotrivă. Pe măsură ce progresele democrației avansează, drepturile inalienabile și imprescriptibile ale individului, devenit din supus cetățean, se extind și asupra grupurilor minaritare și a celor marginale. Nu-i mai puțin adevărat că acestea continuă să provoace un setiment de insecuritate, uneori ele putând amenința însăși existența și coerența grupului majoritar. La fel cum aceste grupuri sau uneori grupuscule reclamă, uneori pe tonuri ridicate și cu intensități accentuate, libertăți și privilegii considerate exagerate de către majoritari.
Cuprinsul volumului este unul deosebit de incitant, și desenează un arhipeleag complex al raporturilor uneori complicate și dificile dintre incluziune și excluziune, depunând mărturile despre problematici aflate în lucru, ca problematici șantier, cele mai multe dintre acestea reprezentând în fapt, temele unor teze de doctorat sau ale altor proiecte postdoctorale. Care sunt reperele identității naționale, cum s-a declinat identitatea națională în epoca modernă prin muzică și creații musicale culte sau populare, rolul sărbătorilor în coagularea și afirmarea identității naționale, identitatea națională în timpul marelui război, condiția sciitorului minoritar în România interbelică, alterități confesionale și mai ales ideologice, identitatea rezistenței anticomuniste între bandiți și partizani, islamul politic ca o construcție culturală, etc.
O problematică doar aparent diversă, deoarece în realitate, constatăm perspective metodologice novatoare, adecvate, care mărturisesc curaj și competențe științifice asumate, ce recomandă cercetători mature și cercetări care se vor constitui cu siguranță în referințe obligatorii la dosarul încă deschis al identităților moderne și contemporane.
Cluj-Napoca, 18 iunie 2013, Toader Nicoară