Conferințele de Vară de la Telciu

Home » ediția a III-a

Category Archives: ediția a III-a

Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Prefață

coperta Cosma - Conferinte

În cartea Religion and Culture in Early Modern Europe (1500-1800) istoricul elvețian Kaspar von Greyerz afirma că: „din punct de vedere istoric, religia trebuie văzută şi înţeleasă ca un fenomen cultural și întotdeauna încorporată într-un context social specific. Religia nu  poate fi concepută fără societate.” Observația sa nu reprezintă o noutate radicală, abordarea religiei ca un construct social și cultural, însă fără a reduce conținutul religiei doar la originile sale sociale, reprezintă de mai bine de un secol calea aleasă de mulți cercercetători preocupați de studierea vieții religioase. O astfel de abordare, cu un puternic suflu interdisciplinar, a fost și premisa celei de-a treia ediții a „Conferințelor de vară de la Telciu”, desfășurate în 25-26 iulie 2014. Abordarea unei teme precum viața religioasă din unghiuri cât mai variate urmărea să ofere o perspectivă cât mai largă și mai nuanțată asupra unui subiect atât de generos. Ceea ce s-a și întâmplat, într-o bună măsură, chiar dacă acest volum reușește să reflecte doar parțial spectrul larg al prezentărilor și al dezbaterilor găzduite în cuprinsul acelor zile.

Fiind vorba de o conferință internațională, comunicările prezentate și dezbătute în acele zile la Telciu au abordat raportul dintre religie, cultură și societate fără a se cantona strict în cazuri și tematici autohtone, programul cuprinzând și prezentări ce vizau alte orizonturi geografice și culturale. Dincolo de conținutul științific al evenimentului, întâlnirea a stat și sub semnul dialogului intercultural și inter-religios datorită prezenței unor conferențiari din Egipt, Indonezia și Italia, alături de colegi din mediul academic autohton, români și maghiari.

După cum se poate observa și din cuprinsul acestui volum, istoria și studiile literare au fost disciplinele cel mai bine reprezentate în cadrul conferinței, acestora alăturîndu-li-se studii încadrabile sociologiei și teologiei. În calitate de organizator al evenimentului și coordonator al acestui volum, trebuie să-mi exprim regretul față de absența unor studii încadrabile antropologiei și etnologiei, care fac ca acest volum, spre deosebire de evenimentul pe care-și propune să-l reflecte, să fie mai sărac și lipsit de o dimensiune fundamentală oricărui demers ce urmărește să ofere o imagine, fie și fragmentară, asupra raportului dintre religie, cultură și societate. Cu atît mai mult cu cît acest segment academic a fost foarte bine reprezentat la Telciu și a beneficiat de prezentări excelente despre aspecte ale religiei populare în lumea ortodoxă ucraineană, fenomenul exorcismului între știință și teologie și imaginea preotului român în etnologia maghiară. Tot la capitolul prezentărilor care n-au mai ajuns să fie fixate în scris în volumulul aferent conferinței aș menționa contribuția despre islam și modernitate a profesorului Ali Abdelhafiz Moursi din Egipt.

Însă, în pofida diverselor vitregii, complicații și aglomerații de deadline-uri care au influențat forma și conținutul acestui volum, „Conferințele de vară de la Telciu” mai lasă o urmă scrisă a isprăvilor cercetătorești găzduite acolo de cîțiva ani încoace. Iar contribuțiile cuprinse în acest al treilea volum „telcean” permit o incursiune frugală în vastul și complicatul domeniu al vieții religioase și al sentimentului religios și, în același timp, reflectă mai multe tipuri de abordări ale fenomenului religios și a chipurilor acestuia. Profesorul milanez Alfredo Canavero deschide acest volum printr-un studiu amplu documentat asupra doctrinei războiului drept (justum bellum) și evoluția acesteia în catolicismul secolului douăzeci, așa cum este reflectată în discursurile papilor. Subsemnatul deschid secțiunea de istorie a vieții religioase autohtone printr-un studiu critic asupra istoriografiei bisericești recente, care vizează restituirea rolului și contribuției clericilor în modernizarea societății românești transilvănene. Urmează studiul profesoarei Edit Szegedi, care ne duce direct în tensionații ani ai Reformei religioase, într-o Transilvanie prinsă în dispute teologice și doctrinare, prezentîndu-ne cazul unei scriitoare care caută să-și croiască drum într-un domeniu rezervat cu precădere părții masculine. Colegul Emilian Chira continuă incursiunile în istoria vieții religioase și bisericești propunînd un studiu asupra vieții parohiale în comuna Telciu în perioada regimului comunist. Notabil în cazul acestei contribuții este și caracterul de „tribut” adus comunității care găzduiește acest eveniment cultural, prin restituirea unei scurte felii din istoria acesteia. Secțiunea istorică este închisă de contribuția colegului Iuliu Morariu (între timp intrat în cinul monahal și devenit părintele Maxim) care prezintă succint preocupările culturale și culturalizatoare ale preoțimii năsăudene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin prisma relațiilor cu asociația culturală ASTRA.

Următoriul domeniu bine reprezentat este cel al studiilor literare, însă, pentru că oricît de bine s-ar înțelege și învecina filologii cu istoricii, dată fiind pasiunea comună pentru povești și povestit, am considerat mai înțelept să interpun acestor două domenii academice incursiunea teologică asupra „fericirii” în fenomenul religios contemporan, aparținând părintelui Emanuel Casvean. În debutul acestei secțiuni, Iulia Rădac ne introduce grațios și succint în lirica religioasă prin intermediul poetei Florența Albu. Scurta plimbare pe tărâmul literaturii este continuată de studiul Alinei Pascu despre reverberațiile mitului lui Iona în proza lui Paul Auster. Și pentru că nu se poate aborda religia și religiosul fără a include și o dimensiune apocaliptică, profesorul Nicolae Bosbiciu încheie această preumblare aducându-ne cu picioarele pe pământ prin studiul asupra meditațiilor apocaliptice bulgakoviene asupra unei distopii prin intermediul dramei Adam și Eva.

Despre calitatea studiilor și a abordărilor, precum și despre plusurile și minusurile acestui volum lăsăm cititorii să se pronunțe și așteptăm impresiile acestora, în special sub forma unor binevenite recenzii, mai ales că, atît ca editor al volumului cât și ca iobag pe tarlaua cercetării academice, împărtășesc convingerea că mediul academic autohton, sufocat de mania cuantificărilor și ierahizărilor în fel și chip, duce mare lipsă de perspective și evaluări critice.

Proiectul „Conferințele de vară de la Telciu”, început în vara anului 2012 prin bunăvoința și sprijinul Primăriei și Consiliului Local ale comunei Telciu, merge mai departe și crește de la an la an, depășind faza inițiativelor marcate, inevitabil, de spiritul improvizației și al provizoratului, care bântuie aproape orice demers cultural autohton. Dar toate astea n-ar fi fost posibile fără sprijinul celor care au crezut și susținut acest proiect, atît participanți cât și cei care susțin financiar o inițiativă care dorește să contribuie la decentralizarea și decolonizarea culturii autohtone. Așa că, în încheierea acestei prefețe, în calitate de inițiator al conferințelor, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, în diferite forme, în organizarea și desfășurarea acestui proiect cu accente quijotești. În primul rând, mulțumesc domnului primar Sever Mureșan pentru încrederea și sprijinul constante; profesorului Nicolae Bosbiciu, care a susținut proiectul și s-a implicat încă de la început, participând la toate edițiile de până acum; profesorului Bernard McGuirk de la Universitatea din Nottingham, care a impulsionat puternic această inițiativă prin participarea sa la prima ediție și prin recomandările oferite, profesoarei clujene Edit Szegedi, participantă și susținătoare înfocată a conferințelor; profesorului Alfredo Canavero, participant și promotor al proiectului telcean; colegilor Anca Tatay și Bogdan Vătavu, pentru participarea și sprijinul adus în organizarea edițiilor de până acum; decanului și profesorului Ovidiu Ghitta pentru constanta și grabnica susținere arătată în diferite rânduri; profesorului Toader Nicoară, de asemenea participant și suporter al cauzei decentralizării culturii; profesoarei Manuela Boatcă, pentru entuziasmul cu care s-a alăturat recent acestui proiect și nu în ultimul rând. În coada mulțumirilor, dar ocupând un loc fruntaș în logica îndatoririlor sufletești, trebuie să mulțumesc editorului Vasile George Dâncu, pentru sprijinul acordat de la bun început (și chiar dinainte de a începe această pseudo-cruciadă culturală someșană) și pentru excelenta colaborare sub semnul atașamentului față de locurile natale, precum și bunului prieten Dan Gaftone, veritabil mecena contemporan, cu origini telcene, care m-a sprijinit financiar în anul de șomerie ce a urmat dobândirii titlului de doftor în istorie.. Să ne vedem la Telciu, tot mai încrezători!

Pentru a descărca versiunea pdf a acestui volum, aici.

Răspuns la câteva întrebări

LUK_1116 Că tot mă pregăteam să scriu câte ceva despre ediția recent încheiată, m-am gândit că o mare parte din chestiunile legate de acest eveniment și de această ediție au fost cât se poate de clar lămurite în interviul acordat publicației ”Bistrițeanul”, prin intermediul doamnei Ioana Bradea. Prin urmare, redăm conținutul materialului în cele ce urmează.

Ambasadorul Republicii Indonezia în România, Excelența Sa, Diar Nurbintoro și vice-președintele Camerei Regiunilor din Parlamentul Republicii Indonezia, Lao De Ida (sociolog al Universității de Stat din Jakarta, care a susținut și o prelegere despre comunitățile musulmane și viața inter-religioasă din Indonezia) alături de alți cercetători și profesori universitari din toate colțurile lumii, scriitori sau tineri teologi – și-au dat întâlnire zilele trecute, la cea de-a treia ediție a Conferințelor de vară, la Telciu – unde au construit împreună un spațiu miraculos și discret, plasat sub semnul dialogului, al cunoașterii și curiozității….

Timp de două zile, așa cum formulase profesoara Edit Szegedi în prefața volumului Carte-Cunoaștere-Identitate. Studii culturale (în care sunt cuprinse o parte din comunicările susținute în cadrul ediției de anul trecut), Telciu a devenit o veritabilă Arcadie, reunind sub semnul dialogului și al dezbaterii, cercetători și universitari din toate colțurile lumii.

„Mai greu a fost până m-am trezit cu toți invitații și participanții în Telciu, fiind destul de dificil să coordonezi un număr mare de persoane, cei mai mulți pentru prima oară în Telciu, România sau chiar Europa. După care toate au decurs firesc și plăcut, în spiritul dialogului și înțelegerii pe care se fundamentează această inițiativă” a povestit Valer Simion Cosma, unul dintre organizatori, pentru Bistrițeanul.ro:

     De ce la Telciu?10574344_561850923944680_2516438520113459657_n

Sunt mai multe motive pentru care am optat să organizez aceste conferințe la Telciu și nu în Cluj sau în alt centru universitar. Primul, cât se poate de subiectiv, ține de faptul că Telciu este satul meu de baștină și mi se pare cât se poate de firesc să încerc să fac câte ceva pentru comunitatea de acolo, fie și numai în planul prestigiului.

La acest motiv se adaugă deschiderea de care a dat dovadă domnul primar Sever Mureșan și Consiliul Local care au acceptat să sprijine financiar un proiect ce părea, în primă fază, irealist și greu de pus în practică.

Pe de altă parte, orașele universitare mari, cum este și cazul Clujului, găzduiesc anual zeci de astfel de evenimente, unele mai consistente, altele mai searbăde și încă unul în plus nu cred că ar fi putut produce o schimbare majoră în raportarea la astfel de evenimente. Foarte probabil s-ar fi pierdut în marea masă a evenimentelor care reunesc câțiva specialiști, invitați și o mână de curioși, pe când opțiunea pentru un spațiu ne-academic, aparent neconvențional, intrigă și permite o abordare mai puțin încorsetată de un formalism rigid și greoi.

Un alt aspect pe care eu îl consider extrem de important ține de abordarea actului cultural. Personal pledez pentru decentralizarea culturii, iar acest tip de eveniment este o dovadă cât se poate de clară. Nu cred că e benefic pentru o societate ca marile centru universitare să aibă monopolul actului cultural sau al evenimentelor științifice. Viața culturală a unui județ sau a unei regiuni nu trebuie să se limiteze la marile centre, fie că vorbim de Cluj sau Bistrița. Iar un exemplu precum este Muzeul de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi arată cât se poate de clar că se poate depăși paradigma unui provincialism îngust care caracterizează majoritatea inițiativelor culturale din cele mai multe județe.

     Cui se adresează Conferințele de vară de la Telciu?10539196_561850107278095_6644869890338569907_n

Să nu credeți că dacă aș fi organizat acest eveniment în altă parte ar fi atras mai mulți interesați, pentru că asta ține de condiția cercetării și dezbaterilor academice, prin excelență acestea atrăgând doar pe cei interesați sau curioși.

Și oricum acest eveniment nu este centrat pe public, oricât de puternică și răspândită ar fi obsesia ratingului în societatea actuală. Oricine este binevenit să asiste la lucrări, să pună întrebări, să se implice în dezbateri, dar miza acestui eveniment nu este succesul de public ci conținutul și calitatea prezentărilor și dezbaterilor.

Problematicile abordate sunt cât se poate de legate de problemele societății contemporane, iar contribuțiile celor implicați nu produc un efect imediat, oricât de îndrăgite ar fi revoluțiile (politice, culturale, sociale etc.) făcute între două șprițuri.

Există la nivel local în întreaga Românie evenimente construite pentru localnici și le consider foarte necesare dar cred că e loc și de altele prin care să se producă mai mult decât un simplu prilej de divertisment etno pentru săteni și prin care lumea rurală sau orașele ne-universitare să fie, cât de cât, racordate la marile dezbateri academice și culturale.

Și nu este nimic nou în acest tip de abordare, după cum probează exemplul manifestărilor și reuniunilor culturale organizate în perioada interbelică de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte.

     Prejudecăți și simplificări grosolane când vine vorba de musulmani

Mi-au părut extrem de interesante și de binevenite pentru societatea românească prezentările oaspeților din Egipt și Indonezia care au reușit să aducă o serie de lămuriri esențiale cu privire la lumea islamică în general și la țările lor în mod special.

Astfel de prezentări, după opinia mea, sunt necesare pentru a depăși numeroasele prejudecăți și simplificări grosolane în care băltește adeseori opinia publică atunci când vine vorba de musulmani sau oameni din alte culturi și religii.

Foarte incintantă a fost și comunicarea doamnei Tünde Komáromi, despre comunitățile ortodoxe din Rusia și provocările globalizării, putându-se sesiza numeroase asemănări la nivel de frici colective, angoase și atitudini, cu societatea noastră, precum, după cum au remarcat unii dintre oaspeții noștri, chiar și cu lumea musulmană. Comunicările venite dinspre studiile literare au fost de asemenea consistente, încadrându-se perfect în tabloul general cu privire asupra religiozității, pe care acest modest eveniment și l-a propus să-l creioneze.

     Islam, islamism, politizarea religiei…10544384_561852020611237_6817512593338703716_n

Despre comunitățile islamice se poate afla mai mult prin intermediul studiilor ce vor fi publicate în volumul care va cuprinde comunicările acestei ediții și care va fi lansat anul viitor, la ediția a IV-a. Pot să spun doar că personal am aflat o mulțime de lucruri noi despre musulmani, Indonezia, Egipt, diferențe și asemănări culturale și religioase, fundamentalism și tradiție.

Cred că aceste comunicări ar fi prins bine oricărui om preocupat de lumea actuală, în special în contextul conflictelor din Orientul Apropiat, mai ales că la noi, ca și în alte părți ale Europei și Occidentului în general, foarte multă lume pune egal între ISLAM (o religie/tradiție religioasă la fel de venerabilă ca și creștinismul, budismul sau altele) și ISLAMISM (care înseamnă un curent recent, specific modernității și care implică politizarea religiei și a tradiției).

Un aspect extrem de important evidențiat de cei care au conferențiat ține de faptul că aceste curente fundamentaliste sunt marginale în lumea islamică (chiar dacă iau prim-planul în mass-media), condamnate de cele mai multe ori chiar de către marea masă a musulmanilor, iar cei care pun egal între musulmani și fundamentaliști sunt fie neinformați fie, părerea mea, tâmpiți.

Islamul este la fel de variat și de complex ca și creștinătatea, chiar dacă din exterior ne pare un bloc omogen.

     Figura mitică a preotului român în cultura maghiară

Toate comunicările meritau ascultate însă, în mod special, aș fi recomandat comunicările legate de comunitățile musulmane, comunicarea doamnei Dóra Andrea Czégényi, care a evidențiat imaginea pozitivă de care beneficiază preotul român, în special cel ortodox, în rândul comunităților maghiare și faptul că în situațiile limită (boli și alte necazuri) orice barieră etnică sau confesională poate fi depășită.

După cum se va putea observa, mult mai amănunțit, în studiul dumneaei care va fi publicat anul viitor în volumul care va cuprinde comunicările susținute în acest an, comunicarea sa a presupus trecerea în revistă a cercetărilor despre preoții români transilvăneni făcute de către antropologii sau etnologii maghiari în cursul ultimului secol.

O altă dimensiune a presupus schițarea unui portret general al preotului român în rândul maghiarilor transilvăneni, așa cum poate fi profilat din interviurile făcute în timpul cercetărilor de teren. Legăturile religioase între maghiari și preoți români sunt mult mai puternice decât s-ar crede, evidențiind diferențele dintre ce înseamnă religia oficială și cea trăită de oameni, precum și faptul că în situații limită ceea ce prevalează pentru oricare dintre noi, maghiar, român sau musulman, este umanitatea. Cum a concluzionat chiar dumneai, când un om este în suferință, caută un alt om…

(interviu acordat publicației Bistrițeanul)

De joi Telciu redevine o Arcadie. Pentru câteva zile!

           Pregătirile pentru ediția a III-a a ”Conferințelor de Vară de la Telciu” au intrat pe ultima sută de metri. Joi seara, la ora 20:00, ”Pensiunea Sălăuța” din Telciu va găzdui cina inaugurală, prilej cu care oaspeții acestei ediții vor avea prilejul să ia pulsul satului și, mai ales, să se înfrupte din bunătățile pregătite. Vineri dimineața, cu începere de la ora 9:30, va debuta prima sesiune de comunicări științifice, urmate de întrebări, discuții și dezbateri. Timp de două zile, așa cum formulase doamna profesoară Edit Szegedi în prefața volulumuluiCarte-Cunoaștere-Identitate. Studii culturale (în care sunt cuprinse o parte din comunicările susținute în cadrul ediției de anul trecut), Telciu va deveni o veritabilă Arcadie, reunind sub semnul dialogului și al dezbaterii, cercetători și universitari din toate colțurile lumii. 

           O mare bucurie ne-a fost prilejuită de anunțul venit din partea ambasadei Republicii Indonezia în România, conform căruia Excelența Sa, domnul ambasador Diar Nurbintoro, ne va onora cu prezența sa pe întreaga durată a evenimentului. Prezența domniei sale se datorează vizitei domnului Lao De Ida, vice-președinte al Camerei Regiunilor din Parlamentul Republicii Indonezia, sociolog al Universității de Stat din Jakarta (UNJ), care va susține sâmbătă dimineața o prelegere despre comunitățile musulmane și viața inter-religioasă din Indonezia.
          Tot despre comunitățile musulmane, de data asta din Egipt, ne va vorbi domnul Ali Abdelhafiz Moursi, vice-decan al Facultății de Arte din cadrul Assiut University din Egipt. O altă comunicare, extrem de incitantă, propune și profesorul Alfredo Canavero de la Universitatea din Milano. Comunicarea sa, care tratează modul în care bisericile creștine s-au raportat la chestiunea ”războiului drept” în ultimele două secole, este cu atât mai potrivită în contextul actualelor conflicte din Fâșia Gazei și Ucraina.
          Domeniul literaturii este bine reprezentat prin comunicări care vizează mitologia și experiența religioasă în paginile unor scriitori. Nu puteau lipsi antropologia și etnologia, astfel că vom avea parte de comunicări legate de viața religioasă în Rusia în contextul globalizării, cum e cazul prezentării doamnei Tünde Komáromi de la Universitatea din Pécs, Ungaria; sau despre figura preotului român în cultura maghiară, subiect tratat în comunicarea doamnei Dóra Andrea Czégényi, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Teologia ortodoxă este iarăși un domeniu bine reprezentat prin prezența unor tineri teologi, unii chiar din ținutul Năsăudului. Din rândul acestora țin să remarc contribuția tânărului teolog și istoric, Călin-Emilian Cira, despre viața religioasă în comuna Telciu în perioada comunistă. 
       După cum puteți vedea și din programul prezentat pe acest blog, comunicările sunt cât se poate de diverse, creându-se astfel premisele unor dezbateri consistente și fructuoase. Cei interesați sau pur și simplu curioși, sunt invitați să ia parte la aceste comunicări care vor avea loc vineri și sâmbătă (25-26 iulie) în sala de ședințe a Consiliului Local Telciu. 

Religie-Cultură-Societate. Conferințele de Vară de la Telciu, a III-a ediție

Inaugurând lucrările primei ediții a ”Conferințelor de Vară de la Telciu”, în vara lui 2012, profesorul și istoricul clujean Toader Nicoară saluta inițiativa și lansa o întrebare cât se poate de legitimă în contextul în care în societatea autohtonă prea puține lucruri bune durează. Întrebarea suna cam așa: câți vor fi la a doua sau a treia strigare sub umbrela acestui proiect cultural alternativ?
La cum au decurs lucrurile până acum putem spune că acest eveniment nu doar că rezistă, ci crește frumos și lasă urme. Cu două ediții la activ, cu două volume de comunicări editate (al doilea încă în lucru) și cu o a treia ediție intrată în faza finală a pregătirilor, ”Conferințele de Vară de la Telciu” se profilează ca un eveniment cultural academic tot mai vizibil și, în primul rând, aparte. Proiectul demarat în urmă cu trei ani se dorea o alternativă decentă și fezabilă la manifestările științifice produse în mediul universitar autohton, cantonate de multe ori în autosuficiență, superficialitate și ”bățoșare academică” (ca să folosim formula faimoasă utilizată de un îndrăgit profesor clujean). După impresiile și reacțiile participanților la edițiile de până acum, se poate spune că s-a împlinit, într-o bună măsură, acest deziderat. Dar nu e cazul să ne întindem la umbra unei ”glorii” precoce.
Ediția din acest an are ca tematică ”viața religioasă” și poartă titlul: Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Am propus un titlu generos, larg pentru a permite abordări cât mai variate și pentru a reuși să reunim comunicări diverse din largul spectru al științelor sociale și umaniste. Ceea ce s-a reușit în mare măsură, după cum se poate observa prin consultarea programului atașat acestui material. Pe parcursul a două zile comuna Telciu va găzdui o serie de comunicări susținute în limbile română, engleză și franceză de către  cercetători și universitari din țară și străinătate, în spiritul dialogului interdisciplinar, intercultural și intergenerațional care a caracterizat și edițiile precedente. Mai mult, fiind vorba de o ediție despre viața religioasă, o nouă dimensiune se alătură acestei ediții: dialogul inter-religios și inter-confesional, prin prezența unor universitari din Egipt și Indonezia. Este vorba de domnii: Ali Abdelhafiz Moursi, vice-decan al Facultății de  Arte din cadrul Universității Assiut din Egipt și Laode Ida, sociolog al Universității din Jakarta și vice-președinte al Camerei Regiunilor din Indonezia. Un alt invitat de marcă al acestei ediții este profesorul Alfredo Canavero de la Universitatea din Milano (Italia), bun cunoscător al mediului academic și științific din România. De la Universitatea din Pécs (Ungaria) ni se alătură în acest an doamna Tünde Komáromi, iar  de la Universitatea din Lodz (Polonia) vine tânăra cercetătoare Karolina Mirys-Kijo. Alături de cei menționați vor mai conferenția universitari și cercetători din Cluj, Iași, Alba Iulia și Constanța, unii dintre aceștia fiind la a doua descindere în Telciu, fapt ce probează reușita edițiilor precedente.
În spiritul încurajării culturii locale și regionale și a deschiderii acesteia către universalism, această ediție propune o serie de comunicări susținute de către cărturari de-ai locului: Nicolae Bosbiciu (co-organizator al evenimentului), Alexandru Uiuiu, Emilian-Călin Cira, Iuliu-Marius Morariu și Alexandru Neamț.
Istoria, antropologia, sociologia, etnologia, teologia, literatura  și filosofia sunt domeniile care vor fi reprezentate în cadrul acestei ediții  și dinspre care vin privirile aruncate tematicii alese. Islamul și modernitatea, islamul și internetul, doctrina războiului just în teologia creștină, ortodoxia rusă și globalizarea, imaginea preotului român în cultura maghiară, diversitatea religioasă, exorcismul, experiența religioasă în literatură, viața religioasă în Telciu în perioada comunistă, religia și știința, mistica religioasă etc. sunt doar câteva din temele tratate în prezentările propuse de către invitații acestei ediții. Pentru mai multe detalii recomandăm consultarea programului evenimentului:  Program ediția a III-a, iulie 2014

Program ediția a III-a: Religion-Culture-Society/Religie-Cultură-Societate

 Program/Program

Thursday/Joi 24. 07.2014

20:00 Inaugural dinner at “La Trei Stejari” restaurant in Telciu/ Cina Inaugurală la restaurantul „La Trei Stejari” din localitatea Telciu.

Friday/Vineri 25.07.2014

Conference room in the village hall from Telciu/ Sala de Conferinţe a Primăriei Comunei Telciu

9:00 – Cofee/Cafea

9:15 – A few welcoming wordsSever Mureșan (mayor Telciu) și Valer Simion Cosma (organizor)/ Scurt Cuvânt de bun venit: Sever Mureșan (primarul comunei Telciu) și Valer Simion Cosma (organizator)

1st Session/Sesiunea I-a

Moderatos/Moderatori: Dóra Andrea Czégény și Valer Simion Cosma

9: 30 – Alina Ioana Branda, Facultatea de Studii Europene, Babeș-Bolyai University, Cluj – Religious Diversity and Cultural Pluralism. A Case Study/ Diversitate religioasă şi pluralism cultural. Un studiu de caz.

10:00 – Tünde Komáromi, Department of European Ethnology and Cultural Anthropology, University of Pécs, Hungary –  Orthodox Religiosity and Globalization in Contemporary Russia/Religiozitate ortodoxă și globalizare în Rusia contemporană

10:30 – Coffee break/Pauză de cafea

10:45 – Dóra Andrea Czégény, Facultatea de Litere, Babeş-Bolyai University, Cluj –„Father, saintly father…”– the mythical figure of the Romanian priest in Hungarian popular culture research/”Părinţele, taică sfânt…”– figura mitică a preotului român în cercetarea culturii populare maghiare.

11:15 – Alexandru Rusu, Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș-Bolyai University, Cluj – The exorcism phenomenon between science and religion/ Fenomenul exorcizării între ştiinţă şi religie

11:45 – Valer Simion Cosma, Seminarul de Antropologie Istorică, Babeș-Bolyai University, Cluj – Peasant religion and national identity. The case of Transylvanian Romanians in 19th century/ Religia țărănească și identitatea națională.  Cazul românilor ardeleni din secolului al XIX-lea.

12:15 – Conclusions/Concluzii

13:00 – Lunch/Prânzul

2nd Session/Sesiunea a II-a

Moderatos/Moderatori: Anca Elisabeta Tatay și Nicolae Bosbiciu

14:30 – Nicolae Bosbiciu, Facultatea de Litere, Babeș-Bolyai University, Cluj – Between genesis and apocalypse. Mikhail Bulgakov, Adam and Eve – meditations on an anti-utopia/ Între geneză şi apocalipsă. Mihail Bulgakov, Adam şi Eva – meditaţii asupra unei antiutopii.

15:00 – Alina Pascu, Facultatea de Litere, Universitatea Ovidiu, Constanța – Paul Auster-Jonah’ myth and its reverberations in the author’s metafictions/ Paul Auster-Mitul lui Iona și reverberațiile sale în metaficțiunile autorului.

15:30 – Iulia Rădac, Facultatea de Litere, Babeș-Bolyai University, Cluj – Religious experience in Romanian postwar poetry/ Experienţa religioasă în poezia şaizecistă.

16:00 – Coffee break/Pauză de cafea

16:15 – Alexandra Stanciu, Facultatea de Litere, Babeș-Bolyai University, Cluj – La mort dans un miroir. Reflets du mal intérieur dans la littérature fantastique francophone/ Moartea în oglindă. Viziuni ale răului interior în literatura fantastică francofonă.

16:45 – Ioana Manta, Centrul de Studii  Interdisciplinare Henri Jacquier, Facultatea de Litere, Babeș-Bolyai University, Cluj – Religious feeling of a writer-priest in a diary’s pages. The case of Gala Galaction/ Sentimentul religios al unui scriitor-preot în paginile de jurnal. Cazul lui Gala Galaction.

17:15 – Anca Elisabeta Tatay, Biblioteca Academiei Române, Cluj Napoca/Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia – Prolegomena to engraving in Romanian old religious books published in Bucharest (1582-1830)/ Prolegomena la gravura din cărţile româneşti vechi religioase apărute la București (1582-1830).

17:45 – Valentin Trifescu, Universitatea Alexandru-Ioan Cuza, Iași – In the search for national and regional particularities of Transylvanian Romanian art. Historiographic aspects from the inter-war period/ În căutarea particularităţilor naţionale şi regionale ale artei românilor transilvăneni. Aspecte istoriografice din perioada interbelică.

18:15 – Conclusions/Concluzii

20:00 – Dinner/Cina

Saturday/Sâmbătă 26:07.2014

9:15 – Cofee/Cafea

3rd Session/Sesiunea a III-a

Moderators/Moderatori: Alina Ioana Branda și Bogdan Vătavu

9:30 – Alfredo Canavero, Departament for Historical StudiesUniversity of Milan, Italy – Christian Churches and Bellum Justum from the End of Ancien Régime to the End of XXth Century/ Bisericile creștine și ”Războiul Just” (Bellum Justum) de la sfârșitul Vechiului Regim la sfârșitul secolului al XIX-lea.

10:00 – Laode Ida, Jakarta State University (UNJ), Indonezia – Moslem Communities and Inter Religious Life in Indonesia/ Comunitățile musulmane și viața inter-religioasă în Indonezia.

10:30 – Coffee break/Pauză de cafea

10:45 – Ali Abdelhafiz Moursi Ahmed, Faculty of Arts, Assiut University, Egypt – Meta or Modern, the Ethical Dilemma of Muslims communities/ Meta sau Modern. Dilema etică a comunităților musulmane.

11:00 – Karolina Mirys-Kijo, Department of Middle East and North Africa, University of Lodz, Poland – Globalization and Islam – how new media serve Islam?/ Globalizarea și Islamul. Cum servește media nouă Islamul?

11:30 – Ionuț Costea, Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș-Bolyai University, Cluj – History and Secularisation. The role of history in contemporary society/ Istorie și secularizare. Despre rolul istoriei în lumea contemporană.

12:00 – Conclusions/Concluzii

13:00 – Lunch/Prânzul

4th Session/Sesiunea a IV-a

Moderators/Moderatori: Valentin Trifescu și Iulia Rădac

14:30 – Ioana Prislopan, Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș-Bolyai University, Cluj – The legal basis for the repression of the religious feeling in communist Romania/ Bazele legislative privind reprimarea sentimentului religios în România comunistă.

15: 00 – Emilian-Călin Cira, Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș-Bolyai University, Cluj – Religion and society during Communism. The Parish Life in Telciu between 1948-1989/ Religie şi societate în comunism. Viaţa parohială la Telciu între anii 1948-1989.

15:30 – Iuliu-Marius Morariu, Facultatea de Istorie și Filosofie/Facultatea de Teologie Ortodoxă, Babeș-Bolyai University, Cluj – The relasionships of the priesthood from Năsăud with ,,Astra” between 1861-1893/ Relațiile preoțimii năsăudene cu ,,Astra” în perioada 1861-1893.

16:00 – Coffee break/Pauză de cafea

16:15 – Marcela-Mădălina Macovei, Philosophy and Social Political Sciences Faculty, „Al.I. Cuza”University, Iaşi – The bonfire of bioethics: theological considerations/ Rugul aprins al bioeticii: considerații teologice.

16:45 – Ioan Emanuel Casvean, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Babeș-Bolyai University, Cluj – Happiness Problem in Religious Phenomenon of Modernism/ Problema Fericirii in fenomenul religios al modernismului.

17:15  – Alexandru Neamț, Facultatea de Istorie și Filosofie, Babeș-Bolyai University, Cluj – The consciousness of belief/ Conștiința credinței.

17:45 – Alexandru Uiuiu, Babeș-Bolyai University, Cluj – From traditional weaving groups, to group meetings/ De la şezătoarea tradiţională, la întîlnirile de grup. (accompanied by a documentary film projection)

19:00 – Conclusions/Concluzii