Conferințele de Vară de la Telciu

Home » ediția a III-a » Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Prefață

Religie-Cultură-Societate. Perspective interdisciplinare asupra vieții religioase. Prefață

coperta Cosma - Conferinte

În cartea Religion and Culture in Early Modern Europe (1500-1800) istoricul elvețian Kaspar von Greyerz afirma că: „din punct de vedere istoric, religia trebuie văzută şi înţeleasă ca un fenomen cultural și întotdeauna încorporată într-un context social specific. Religia nu  poate fi concepută fără societate.” Observația sa nu reprezintă o noutate radicală, abordarea religiei ca un construct social și cultural, însă fără a reduce conținutul religiei doar la originile sale sociale, reprezintă de mai bine de un secol calea aleasă de mulți cercercetători preocupați de studierea vieții religioase. O astfel de abordare, cu un puternic suflu interdisciplinar, a fost și premisa celei de-a treia ediții a „Conferințelor de vară de la Telciu”, desfășurate în 25-26 iulie 2014. Abordarea unei teme precum viața religioasă din unghiuri cât mai variate urmărea să ofere o perspectivă cât mai largă și mai nuanțată asupra unui subiect atât de generos. Ceea ce s-a și întâmplat, într-o bună măsură, chiar dacă acest volum reușește să reflecte doar parțial spectrul larg al prezentărilor și al dezbaterilor găzduite în cuprinsul acelor zile.

Fiind vorba de o conferință internațională, comunicările prezentate și dezbătute în acele zile la Telciu au abordat raportul dintre religie, cultură și societate fără a se cantona strict în cazuri și tematici autohtone, programul cuprinzând și prezentări ce vizau alte orizonturi geografice și culturale. Dincolo de conținutul științific al evenimentului, întâlnirea a stat și sub semnul dialogului intercultural și inter-religios datorită prezenței unor conferențiari din Egipt, Indonezia și Italia, alături de colegi din mediul academic autohton, români și maghiari.

După cum se poate observa și din cuprinsul acestui volum, istoria și studiile literare au fost disciplinele cel mai bine reprezentate în cadrul conferinței, acestora alăturîndu-li-se studii încadrabile sociologiei și teologiei. În calitate de organizator al evenimentului și coordonator al acestui volum, trebuie să-mi exprim regretul față de absența unor studii încadrabile antropologiei și etnologiei, care fac ca acest volum, spre deosebire de evenimentul pe care-și propune să-l reflecte, să fie mai sărac și lipsit de o dimensiune fundamentală oricărui demers ce urmărește să ofere o imagine, fie și fragmentară, asupra raportului dintre religie, cultură și societate. Cu atît mai mult cu cît acest segment academic a fost foarte bine reprezentat la Telciu și a beneficiat de prezentări excelente despre aspecte ale religiei populare în lumea ortodoxă ucraineană, fenomenul exorcismului între știință și teologie și imaginea preotului român în etnologia maghiară. Tot la capitolul prezentărilor care n-au mai ajuns să fie fixate în scris în volumulul aferent conferinței aș menționa contribuția despre islam și modernitate a profesorului Ali Abdelhafiz Moursi din Egipt.

Însă, în pofida diverselor vitregii, complicații și aglomerații de deadline-uri care au influențat forma și conținutul acestui volum, „Conferințele de vară de la Telciu” mai lasă o urmă scrisă a isprăvilor cercetătorești găzduite acolo de cîțiva ani încoace. Iar contribuțiile cuprinse în acest al treilea volum „telcean” permit o incursiune frugală în vastul și complicatul domeniu al vieții religioase și al sentimentului religios și, în același timp, reflectă mai multe tipuri de abordări ale fenomenului religios și a chipurilor acestuia. Profesorul milanez Alfredo Canavero deschide acest volum printr-un studiu amplu documentat asupra doctrinei războiului drept (justum bellum) și evoluția acesteia în catolicismul secolului douăzeci, așa cum este reflectată în discursurile papilor. Subsemnatul deschid secțiunea de istorie a vieții religioase autohtone printr-un studiu critic asupra istoriografiei bisericești recente, care vizează restituirea rolului și contribuției clericilor în modernizarea societății românești transilvănene. Urmează studiul profesoarei Edit Szegedi, care ne duce direct în tensionații ani ai Reformei religioase, într-o Transilvanie prinsă în dispute teologice și doctrinare, prezentîndu-ne cazul unei scriitoare care caută să-și croiască drum într-un domeniu rezervat cu precădere părții masculine. Colegul Emilian Chira continuă incursiunile în istoria vieții religioase și bisericești propunînd un studiu asupra vieții parohiale în comuna Telciu în perioada regimului comunist. Notabil în cazul acestei contribuții este și caracterul de „tribut” adus comunității care găzduiește acest eveniment cultural, prin restituirea unei scurte felii din istoria acesteia. Secțiunea istorică este închisă de contribuția colegului Iuliu Morariu (între timp intrat în cinul monahal și devenit părintele Maxim) care prezintă succint preocupările culturale și culturalizatoare ale preoțimii năsăudene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin prisma relațiilor cu asociația culturală ASTRA.

Următoriul domeniu bine reprezentat este cel al studiilor literare, însă, pentru că oricît de bine s-ar înțelege și învecina filologii cu istoricii, dată fiind pasiunea comună pentru povești și povestit, am considerat mai înțelept să interpun acestor două domenii academice incursiunea teologică asupra „fericirii” în fenomenul religios contemporan, aparținând părintelui Emanuel Casvean. În debutul acestei secțiuni, Iulia Rădac ne introduce grațios și succint în lirica religioasă prin intermediul poetei Florența Albu. Scurta plimbare pe tărâmul literaturii este continuată de studiul Alinei Pascu despre reverberațiile mitului lui Iona în proza lui Paul Auster. Și pentru că nu se poate aborda religia și religiosul fără a include și o dimensiune apocaliptică, profesorul Nicolae Bosbiciu încheie această preumblare aducându-ne cu picioarele pe pământ prin studiul asupra meditațiilor apocaliptice bulgakoviene asupra unei distopii prin intermediul dramei Adam și Eva.

Despre calitatea studiilor și a abordărilor, precum și despre plusurile și minusurile acestui volum lăsăm cititorii să se pronunțe și așteptăm impresiile acestora, în special sub forma unor binevenite recenzii, mai ales că, atît ca editor al volumului cât și ca iobag pe tarlaua cercetării academice, împărtășesc convingerea că mediul academic autohton, sufocat de mania cuantificărilor și ierahizărilor în fel și chip, duce mare lipsă de perspective și evaluări critice.

Proiectul „Conferințele de vară de la Telciu”, început în vara anului 2012 prin bunăvoința și sprijinul Primăriei și Consiliului Local ale comunei Telciu, merge mai departe și crește de la an la an, depășind faza inițiativelor marcate, inevitabil, de spiritul improvizației și al provizoratului, care bântuie aproape orice demers cultural autohton. Dar toate astea n-ar fi fost posibile fără sprijinul celor care au crezut și susținut acest proiect, atît participanți cât și cei care susțin financiar o inițiativă care dorește să contribuie la decentralizarea și decolonizarea culturii autohtone. Așa că, în încheierea acestei prefețe, în calitate de inițiator al conferințelor, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat, în diferite forme, în organizarea și desfășurarea acestui proiect cu accente quijotești. În primul rând, mulțumesc domnului primar Sever Mureșan pentru încrederea și sprijinul constante; profesorului Nicolae Bosbiciu, care a susținut proiectul și s-a implicat încă de la început, participând la toate edițiile de până acum; profesorului Bernard McGuirk de la Universitatea din Nottingham, care a impulsionat puternic această inițiativă prin participarea sa la prima ediție și prin recomandările oferite, profesoarei clujene Edit Szegedi, participantă și susținătoare înfocată a conferințelor; profesorului Alfredo Canavero, participant și promotor al proiectului telcean; colegilor Anca Tatay și Bogdan Vătavu, pentru participarea și sprijinul adus în organizarea edițiilor de până acum; decanului și profesorului Ovidiu Ghitta pentru constanta și grabnica susținere arătată în diferite rânduri; profesorului Toader Nicoară, de asemenea participant și suporter al cauzei decentralizării culturii; profesoarei Manuela Boatcă, pentru entuziasmul cu care s-a alăturat recent acestui proiect și nu în ultimul rând. În coada mulțumirilor, dar ocupând un loc fruntaș în logica îndatoririlor sufletești, trebuie să mulțumesc editorului Vasile George Dâncu, pentru sprijinul acordat de la bun început (și chiar dinainte de a începe această pseudo-cruciadă culturală someșană) și pentru excelenta colaborare sub semnul atașamentului față de locurile natale, precum și bunului prieten Dan Gaftone, veritabil mecena contemporan, cu origini telcene, care m-a sprijinit financiar în anul de șomerie ce a urmat dobândirii titlului de doftor în istorie.. Să ne vedem la Telciu, tot mai încrezători!

Pentru a descărca versiunea pdf a acestui volum, aici.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s